ISTORIA MACHIAJULUI

•        În timpurile preistorice oamenii utilizau tatuaje şi machiaje în diverse rituale, însă cu timpul machiajul a căpătat o funcţie pur estetică. Întotdeauna machiajul a făcut parte din viaţa omului şi asta din dorința firească de a accesa frumusețea. În comuna primitivă existau sulimanuri, nu mai puţin de 17 vopsele diferite, obținute din natură. Astfel foloseau pigmenții extrași din cărbune de lemn, marnă, var, luturi, plante. 

  Iar acum haideți să vedem cum a fost descoperit make-up-ul în diferite părți ale lumii.

• Egiptul Antic    

                                          În Egipt întâlnim primele mărturii înscrise pe pereţii templelor, iar în diferite morminte egiptene s-au descoperit adevărate truse de machiaj. Simbolul frumuseţii egiptene este legat de Cleopatra. Regina Egiptului, frumoasa Cleopatra, a fost prima femeie care s-a ocupat constant de aspectul ei estetic. Se spune că nimeni vreodată nu a întrecut-o în acest domeniu, fiind numită cea mai frumoasă şi îngrijită femeie a tuturor timpurilor. Ea a scris primul manual de îngrijire și menținere a frumuseții femeilor. 

• Orient            

       Femeile asiatice erau renumite pentru frumuseţea lor specială. Ele se îngrijeau folosind extrase vegetale, se epilau pe tot corpul, aveau adevărate ritualuri pentru baie şi deţineau substanţe şi formule secrete. De la aceste femei asiatice s-a transmis din generaţie în generaţie complexul de plante Kajal, care are menirea să ofere protecţie şi strălucire ochilor. În China, femeile obişnuiau să îşi facă un semn roşu în mijlocul frunţii. O practică asemănătoare mai există încă în India şi în Nepal, unde aceasta semnifică o angrenare în viaţa spirituală sau religioasă.

Chinezoaicele foloseau un machiaj rafinat, faţa foarte albă, gura roşie şi lucioasă, ochii şi sprâncenele erau bine marcate cu negru pe linia lor naturală, iar obrajii erau fardaţi central cu nuanţe de roz sau ciclamen. Cu ajutorul machiajului, chinezoaicele se transformau în adevărate păpuşi vii, frumoase şi tăcute.                                                             

• Grecia Antică

În Grecia Antică femeile își albeau tenul cu calcar sau carbonat de plumb, genele erau vopsite cu funingine şi fixate cu albuş de ou, iar pentru epilare se folosea un produs pe bază de arsenic. Ingredientele folosite au dus la deteriorarea pielii și la moarte prematură a utilizatorilor. Dacă doamnele voiau ceva mai multă culoare, alegeau cleiul de ocru şi crema de fier pe post de ruj. Femeile îşi vopseau palmele cu henna roşie, pentru a părea mai tinere. Creioane din cărbune şi batoanele de vopsea roşie erau la mare căutare în acea perioadă.